Ascultați aici acest episod, iar aici toate celelalte episoade ale podcastului.
„Când intri în acel loc – poate fi galerie de artă, muzee – intră, lasă totul în spate, fără nicio prejudecată, fără nicio preconcepție și lasă-te surprins. Și atât. Trebuie să vezi ce simți tu când vezi acea operă de artă. Și dacă îți va da o emoție, o senzație, un fior, asta înseamnă, de fapt, arta și accesul la artă.”
Invitatul acestui episod al podcastului Accelerator Today este Răzvan Copoiu, care ocupă, din august 2020, funcția de Director General al Signify România și al altor 10 țări din regiunea de sud‐est a Europei (Slovenia, Croația, Serbia, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, Muntenegru, Bosnia‐Herțegovina, Macedonia de Nord și Kosovo). Răzvan deține o vastă expertiză în managementul vânzărilor B2B de echipamente electrice și din domeniul energiilor regenerabile, al automatizărilor industriale dar și al soluțiilor software, IoT și Cloud, ca urmare a celor peste 20 de ani de experiență și expunere internațională, în domeniile energetic și industrial, atât în sectorul privat, cât și în cel public, în România și în alte țări europene.
Andrei Breahnă: Sunt foarte încântat că te am alături de mine. Răzvan este un prieten foarte vechi al galeriei. Putem spune că ne cunoaștem deja de cred că vreo 7-8 ani. Spune-ne câteva lucruri despre tine și cum ai căpătat interesul față de artă?
Razvan Copoiu: Mulțumesc de invitație, Andrei. Poate doar o precizare pentru cei care nu știu: Signify este noul nume al lui Philips Lighting și poate unele persoane știu că Philips a fost primul care a dat pe piață efectiv becul Edison, a făcut prima fabrică. De când a apărut becul în lume, Philips și acum, cu numele Signify a fost liderul de piață în orice tine de lumină.
Legat de întrebarea de artă, eu nu văd cu văd cuvântul „artă”, ci mai mult cuvântul „frumos”. Mie îmi place frumosul. Pentru mine anumite lucruri sunt frumoase. Dacă mă fac să zâmbesc sau să mă fac să mă simt bine, cred că asta ar trebui să fie arta, în principiu, să te facă să te gândești la lucruri mai frumoase, să ai creativitate, idei și așa mai departe. Aici vorbim aici de zona de galerie de artă, dar pentru mine artă înseamnă și arta culinară, de exemplu, sau arta de design de mașini. În colaborarea noastră, nu pot să nu încurajez orice, acțiune care se poate face în direcția dezvoltării unei dorințe de a vedea artă. Îmi doresc ca și copii mei să vadă frumos în continuare, să nu se uite doar la calculator și la lucruri mecanice.
Andrei Breahnă: Fără lumină, nu putem vedea arta și lumina este, un punct de vedere tehnic, un factor foarte important pentru a pune în valoare o lucrare de artă. Aș vrea să îți adresez o întrebare legată de domeniul vostru de activitate: Cât de aproape este lumina de artă sau businessul Signify de artă?
Am văzut, de-a lungul anilor, mai multe proiecte pe zona iluminării arhitecturale, de pildă, și am fost extrem de impresionat de cum practic mediul din jurul unei clădiri se schimbă odată cu iluminatul.
Razvan Copoiu: În primul rând, nu există nimic dacă nu e lumină. Întunericul se definește ca absența luminii. Într-o galerie de artă, dacă nu pui o lumină pe un tablou sau pe o sculptură, nu o vezi cu adevărat. Fără lumină, și anume o lumină specială, care să poată pune în valoare anumite aspecte ale lucrării respective, nu se vor vedea acele detalii care cu adevărat creează plăcerea vizuală. Cred că avem minusuri la capitolul acesta.
În al doilea rând, dacă vorbim despre clădiri sau monumente – și aici România, cumva, avem mute lucruri de recuperat. Sunt multe țări care au monumente arhitecturale puse în evidență de lumină. La noi sunt cam puține deocamdată și este și misiunea noastră să facem ceva în direcția acesta.
Andrei Breahnă: Îți propun să discutăm despre legătura dintre artă și public: De ce este importantă arta sau cultura pentru tine, ca lider de business? De ce e important să avem arta vizibilă sau cultura vizibilă într-o societate în curs de dezvoltare ca România?
Razvan Copoiu: Eu cred că arta este necesară, efectiv necesară, pentru societate, pentru a putea visa, pentru a putea crea, pentru a putea face ceva mai frumos. Cred că fără creativitate nu se poate dezvolta societatea, omenirea iar arta asta face.
Acum voi face o paralelă cu business-ul. Într-un business, business-ul Signify, de exemplu, noi avem o anumită strategie de vânzare. În fiecare an trebuie să schimbăm ceva, pentru că cei din spate, „challengerii” copiază poate modelul, mai mult sau mai puțin, și îl schimbă anumite lucruri ca să fie mai buni decât noi, mai competitivi. Deci, întotdeauna noi trebuie să identificăm inovația în fiecare an printr-un element care să fie diferențiator. Aici este paralela: dacă am face același lucru – să spunem că am construi același cub de metal tot timpul, am muri, ca și companie. Trebuie tot timpul să facem ceva nou. Acel cub trebuie să fie modificat. În cazul de față, o lucrare sau o sculptură trebuie să fie tot timpul ceva nou. Deci, arta este necesară pentru a putea crea.
Andrei Breahnă: Atât timp cât avem nevoie de creativitate și vrem ca oamenii să fie creativi, ar trebui să îi expunem la artă. Noi am avut ocazia, de-a lungul anilor, să avem la noi în galerie lucrări care erau în mod direct legate de lumină și care operau cu lumina, de exemplu, sculpturile lui Felipe Cohen, artistul brazilian, care prin lumină și prin reflexie, practic, făceau ca imaginea să producă un anumit tip de efect.
Și aici aș vrea să fac o mică legătură cu o altă colaborare și anume abonamentul de artă – proiectul Art Set – pentru companii. Voi aveți în birouri mai multe lucrări. Cum crezi că, pe termen mediu și lung, poate fi ameliorată, să spunem, atmosfera de birou prin artă? Crezi că este posibil? Suntem relativ la început cu acest proiect, deși avem, în momentul în care înregistrăm, peste 200 de lucrări în diverse birouri. Crezi că poate avea un impact în sensul schimbării atmosferei sau chiar în contextul post pandemic, pentru a crea un alt tip de atmosferă sau un alt tip de cultură organizațională, chiar într-un context de birou?
Razvan Copoiu: Sunt mai multe aspecte aici.
În primul rând, vorbim despre programul de abonamentul de artă, pentru că, dintotdeauna, lumina face parte din actul de creație cu un rol în a evidenția arta, iar pentru noi s-a potrivit ca o mănușă, inclusiv când vin clienții la noi în birou, le arătăm ceva legat de lumină. Noi am ales colecția de tablouri și acea sculptură abstractă exact în ideea legată de cum lumina pune în evidență acea operă de artă. Erau câteva tablouri care aveau umbre legate de cum cade lumina pe anumite corpuri. Avem reflectoare în birou care, special, evidențiază acele tablouri pe care le punem pe pereți. Am îmbinat și business-ul și partea de artă. Odată – punem în evidență cu echipamentele noastre acele opere de artă. Doi – clienții puteau să vadă ceva în plus față de un echipament tehnic, adică realizau și importanța acelui echipament tehnic.
În același timp – angajații. Multe companii, și noi căutăm să facem mediul cât mai prietenos pentru colegi, să poată avea eficiență într-un mediu plăcut. S-a renunțat demult la cutiile de pe vremuri. Acum, avem open space, se pun culori frumoase, verdeață pe pereți.
Totuși, dacă aduci creație, nu neapărat natură, impactul este mai mare, pentru că simți că viața ta e puțin mai mult decât să vii la un birou, să vezi un calculator pereți și un geam. Cred că, în afară de partea de client și de evidențiere efectivă a strategiei noastre de business legate de lumină, pur și simplu le arătăm și colegilor că pot să lucreze într-un birou puțin altfel.
Andrei Breahnă: Aș vrea să revenim într-o altă zonă conexă și anume la educație, mai specific, la mentorat, pentru că noi facem această serie de podcasturi în contextul programului de mentorat Accelerator, pe care eu îl văd ca o formă de educație alternativă aplicată, cu principalul obiectiv de a crea o conexiune, pentru artist, mult mai directă între partea teoretică – studiile universitare, postuniversitare și ideea de a trăi din practica lor.
Cum vezi tu ideea asta de mentorat în zona de business, de pildă? Care este paradigma de mentorat, dezvoltare personală, in industria ta?
Razvan Copoiu: În primul rând, felicitări pentru programul Accelerator. Așa cum eu fac parte sau conduc o multinațională în domeniul luminatului, multinaționale se preocupă de lucrul ăsta de mult timp și mă bucur când văd că se poate întâmpla și în alt domeniu. Este cu adevărat remarcabil. Revenind la partea ceea face o multinațională face legat de mentorat – e pur și simplu un transfer de knowledge, de cunoștințe. Pentru că atunci când vine cineva nou în firmă, cu mai puțină experiență, în principiu, dar nu numai, are nevoie primară oră de un „Buddy”, cineva care să arate cum funcționează toate lucrurile tool-urile ș.a. Apoi, eventual un coach. Coach-ul are alt scop și anume să-l ajute să rezolve anumite probleme. Dar, cea mai importantă este zona de mentori, pentru că, atunci când vii într-o organizație nouă, trebuie să înțelegi cum funcționează organizația și care sunt principalii stakeholderi – principalele persoanele cu care trebuie să lucrezi. Doar cineva cu o experiență mai mare în spate poate să-ți explice aceste lucruri. Altfel, le pot învăța și angajații singuri, dar durează prea mult. Iar azi viteza este cea mai importantă componentă a unei companii.
Beneficiile programului de mentorat sunt clare. Cei care trec printr-un program de mentorat chiar și avansează mult mai ușor și pentru că știu exact ce trebuie să facă mai repede și mai eficient.
Andrei Breahnă: Aș mai avea o ultimă întrebare. Pentru că ne apropiem de final, legată de interesul publicului pentru artă. Sunt recunoscător atât pentru susținerea pe care ne-o acordați voi, cei de la Signify, de atâția ani, dar și pentru interesul pe care îl aveți vizavi de expozițiile noastre. Și tu vii la toate expozițiile noastre și asta este pentru mine, cel mai important lucru. Ce i-ai transmite unei persoane ca să-i stârnești interesul pentru artă? Ce sfat i-ai da, pentru ca oamenii să vină din ce în ce mai mult în galerii de artă, în muzee de artă și să intre din ce în ce mai mult în contact cu artă?
Razvan Copoiu: Este o întrebarea e destul de grea, pentru că, într-adevăr, arta e cam lăsată deoparte în ultima vreme. Există vizualul foarte mult, există online-ul și lumea rămâne acolo. Hai sa spunem altfel: fiecare persoană are un moment în timp când este deschisă pentru a ce avea acces la artă. Dacă va spune nu, înseamnă că nu-i momentul. Oricât ai încerca să forțezi chestia ta, nu o sa-i placă sau nu o să fie deschis. Poate că, la un dat, persoana va fi deschisă. Acesta e primul lucru – timingul e important. Dar dacă ar fi să-i spun ceva unei persoane, i-aș spune. Când intri în acel loc – poate fi galerie de artă, muzee – intră, lasă totul în spate, fără nicio prejudecată, fără nicio preconcepție și lasă-te surprins. Și atât. Trebuie să vezi ce simți tu când vezi acea operă de artă. Și dacă îți va da o senzație, un fior, o emoție, asta înseamnă de fapt arta și asta înseamnă accesul la artă.