Denis Flueraru

Denis Flueraru este un artist new media, preocupat de conectarea artei sunetului și a vizualului cu tehnologia digitală și analogică. Conceptul de bază al lucrărilor sale este interactivitatea. Artistul caută constant să inoveze și să crească gradul de conștientizare cu privire la o varietate de dimensiuni care încapsulează ideea habitatului uman contemporan. Prin includerea utilizatorilor în live performances, instalații interactive și lucrări scrise, Denis încearcă să stimuleze limitele perspectivelor lor şi prin urmare, să insufle noi interpretări.

Îl poți urmări pe Denis pe profilul lui de Instagram: https://www.instagram.com/denisflueraru/

Când ai descoperit pasiunea pentru artă și ce înseamnă arta pentru tine?

Aș putea spune că pasiunea mea pentru artă a început în timpul liceului, atunci când am început să practic skateboard-ul. Prin acest sport, am putut să explorez orașul dintr-o altă perspectivă. Îmi plăcea foarte mult să filmez și apoi să îmbin totul într-un stil foarte tehnic, însoțit de coloană sonoră. Aceasta a fost scânteia care m-a pus pe acest drum și din care au derivat toate celelalte practici artistice în căutarea expresivității.

Arta pentru mine reprezintă crearea unui cadru favorabil pentru o experiență.

Descrie-te pe scurt: ce îți place, ce te emoționează, ce te revoltă?

Îmi plac diminețile reci și cu multă ceață.
Mă emoționează muzica specifică esteticii melancolice.
Mă revoltă lipsa sentimentului de comunitate.

Descrie-ne viziunea ta artistică: surse de inspirație, metode, mesaje pe care vrei să le transmiți publicului.

Printre sursele de inspirație se numără, în primul rând, diferitele aspecte ale spațiului înconjurător, începând de la dimensiunea tangibilă a acestuia și până la factorii care influențează calitatea vieții, dar și sistemele care îl cuprind în întregime.

Îmi place foarte mult să folosesc interactivitatea ca bază a lucrărilor mele, încercând să înglobăm vizitatorii într-un labirint în care, în final, aceștia devin performeri. De asemenea, sunetul reprezintă un mediu principal de exprimare, majoritatea lucrărilor având o componentă sonoră.

Prin lucrările mele, îndemn publicul să descopere aspecte aparte ale habitatului și să realizeze multitudinea modurilor de exprimare care ne înconjoară.

Cine te-a influențat în drumul de până acum și prin ce?

În primul rând, câțiva dintre profesorii cu care am intrat în contact de-a lungul anilor de studii. De asemenea, un mare impact asupra dezvoltării mele și pentru care am ales aceste moduri de expresie sunt artiști precum Paul Kalkbrenner, Brian Eno sau Ben Howard. Însă, fuziunea dintre sunet și interactivitate a fost constituită de către instalația lui Olafur Eliasson intitulată „The Blind Passenger”.

Ce lucrare creată de tine îți place cel mai mult și ce înseamnă pentru tine?

„Interstatic” reprezintă un omagiu adus bunicului meu radioamator, care încă de mic m-a învățat limbajul codului MORSE, dar și activități care astăzi sunt atribuite conceptului de sustenabilitate. În același timp, instalația face și o paralelă cu situația actuală în privința războiului. Folosind un microfon Grundig și un radio specific blocului estic, VEF 202, am vrut să redau momentele media cheie din perioada Războiului Rece.

Atunci când persoana care interacționează cu instalația rostește cuvântul „antena” în microfon, radio-ul caută o frecvență și apoi lansează o înregistrare audio specifică perioadei.

Cele două elemente, microfonul și radioul, au fost găsite nefuncționale într-un târg de antichități, având un grad avansat de degradare. Mi-am luat timp pentru a înțelege funcționalitatea din spatele lor, ca ulterior să le pot recondiționa, rezultând astfel o instalație interactivă. Procesul de recondiționare a constat în crearea unui nou mecanism automatizat pentru banda de frecvență, dar și ajustarea difuzorului cu o ieșire de tip jack. Am ținut foarte mult ca aparatul să nu piardă nimic din elementele lui originale, așadar „operația” a fost cât mai puțin invazivă. Modificarea principală, dar și cea mai solicitantă, a fost prototiparea unui mecanism 3D care urma să fie automatizat de un Arduino Micro (placa de dezvoltare) printr-un motor servo.

Care a fost momentul din cariera ta de până acum care te-a bucurat cel mai mult?

Probabil momentul în care am mixat la Ministry of Sound din Londra, unde am simțit pentru prima dată relația dintre creația artistică și publicul auditoriu. Această experiență a reprezentat o amestecare de emoție, bucurie și o confirmare a eforturilor mele în această direcție.

Ce aștepți de la programul Accelerator Brașov?

O experiență de la A la Z a mecanismului de funcționare al domeniului artistic, dar și dezvoltarea limbajului care creează o punte comună între operă și vizitator.

Ce alt artist îți place și te inspiră și de ce?

În timpul unui workshop, am reușit să intru în contact cu duo-ul numit Void Collective. Pasiunea și proiectele lor, prin care reușesc să comunice publicului definiția „sunetului” în cele mai primitive forme, au avut o foarte mare influență asupra mea.

Ce planuri de viitor ai?

Îmi doresc să continui să îmi dezvolt aptitudinile în același ritm ca și până acum și totodată să inițiez noi punți de colaborare. Mai mult decât atât, vreau sa dezvolt un hub cultural care să reprezinte catalizatorul noilor voci din comunitatea creativă. În plan secundar, indecizia de a sta sau a pleca din țară îmi consumă foarte multă energie interioară.

în cadrul expoziției Fabulating About a Gelato Machine